Tescănenii au scos istoria la vedere

• la Tescani a avut loc prima întâlnire a fiilor satului 
• printre participanţi, au apărut boierul Costache Rosetti Tescanu, vechii plugari şi ţăranii care au făcut, dimpreună, istoria unui sat de legendă

Petru DONE

Costache Rosetti Tescanu, cam grăsuliu şi cam prea înalt după unele gusturi de astăzi, dar inteligent, manierat şi foarte popular cum a fost o viaţă întreagă, s-a întîlnit sâmbătă, 16 iulie, cu foştii lui consăteni, cam toţi urmaşii unor oameni de toată isprava, făuritori, ca tot românul, de istorie, dar şi de legendă. Pentru că satul Tescani poartă demn în spate o istorie la care au trudit, prin geniul lor, ţăranii şi oameni ca boierii familiei Rosetti, dar şi George Enescu, cel care şi-a aflat acolo iubirea şi locul în care să pună punct unei opere celebre, "Oedip". Adjectivul "genial" nu are grad de comparaţie, dar, riscând "o licenţă poetică", aş putea afirma că cei mai geniali au fost oamenii satului care l-au primit pe Enescu în mijlocul lor şi care l-au şi inspirat în ceea ce i-a fost mai drag. Recunoscători, fii satului de astăzi au cinstit memoria iluştrilor înaintaşi şi au mai semnat o dată în cartea propriei lor istorii.

De la poarta conacului din Tescani, de cum am ajuns la sărbătoarea satului, am avut tentaţia să dau mîna cu boierul Costache Rosetti Tescanu. Am ezitat şi am şi evitat, pentru a lăsa personajul celebru în istoria în care se află. Dar nu am putut să nu-l admir pe actorul Dan Grigoraş, de la Teatrul Tineretului, din Piatra Neamţ, pentru modul în care şi-a purtat personajul în spate, timp de câteva ore de caniculă. În curtea conacului din Tescani s-au adunat cei mai iubitori de istorie şi de tradiţie dintre fiii satului. Am văzut, însă, printre ei, şi invitaţi, reprezentanţi ai autorităţilor judeţului, parlamentari, reprezentanţi ai unor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale între care am recunoscut veterani de război şi membri ai Asociaţiei "Cultul Eroilor", foşti militari de carieră, intelectuali ai satului şi ai comunei Bereşti-Tazlău, dar şi tinerii participanţi la cunoscutele, deja, tabere de artă plastică organizate la Tescani, care au şi expus din creaţiile lor. Cei mai ataşaţi ideii de tradiţionalism dintre fiii satului au îmbrăcat, pentru a cinsti sărbătoarea, frumoase costume populare. Alături de ei, au apărut şi membrii Ansamblului folcloric Ciucurelul, îndrumat de profesorul Mitică Pricopie.

Manifestarea a fost deschisă de un tedeum, la care şi-a dat concursul superbul cor al Bisericii "Sf. Nicolae" din Bacău, şi a fost marcată de discursurile organizatorilor şi invitaţilor. "Mi-a revenit deosebita onoare să adresez cuvântul de deschidere a acestei întâlniri a fiilor satului - a spus iniţiatorul manifestării, Vlad Marin (Marinică). Întâlnirea trebuia să aibă loc pe 20 iulie, de Sfântul Ilie, patronul spiritual al satului, dar am ales o zi apropiată de 15 iulie, ziua în care, cu peste o sută de ani în urmă, românii sărbătoreau Ziua Femeii, adică ziua în care femeile îi băteau pe bărbaţi. A fost, desigur, o găselniţă a noastră, dar iată că Sfîntul Ilie nu ne-a iertat şi, după o zi superbă pentru sărbătoarea noastră, şi seara ne-a turnat o ploaie diluviană".

Participanţii la sărbătoarea din Tescani i-au ascultat pe Dumitru Tulpan, primarul comunei Bereşti-Tazlău, pe Elena Mitrea, senator de Bacău, pe Elena Munteanu, reprezentanta Instituţiei Prefectului, şi pe Dumitru Brăneanu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Organizatorii, între care s-au remarcat Vlad Marin, Costache Lupu (Titi), Gheorghe Merticaru şi Valerica Calinciuc, au oferit consătenilor care s-au implicat cel mai mult în dezvoltarea comunităţii diplome de excelenţă şi de recunoştinţă, dar şi plachete unor prieteni ai satului dintre autorităţile judeţului şi dintre ziarişti. Tot cu acest prilej, la iniţiativa organizatorilor, Consiliul Local a acordat diploma de cetăţean de onoare unui fiu al satului Tescani, Iulian Surugiu.

Sărbătoarea satului Tescani nu putea să nu fie marcată de un moment de aducere aminte din istoria localităţii şi, mai ales, despre cea mai importantă valoare materială şi spirituală pe care o are satul, prin conacul boierilor Rosetteşti şi prin zestrea spirituală lăsată acolo de George Enescu. Despre acestea au vorbit participanţilor conf. univ. dr. Elena Bulai şi profesorul Florin Romanescu.

Introducerea oficială a manifestării a fost, însă, urmată de un veritabil spectacol oferit sătenilor de organizatori, care a început cu o paradă de trăsuri şi căruţe, pe ritmul dumnezeiesc al cântecelor Fanfarei Zece Păjini. Tot satul - cum se spune - s-a adunat, pentru a petrece cum se cuvine, în luncă, pe malul Tazăului, unde vedetele au fost actorii Florin Zăncescu şi Puiu Gheorghiu, dar şi membrii cluburilor de echitaţie din Târgu Neamţ, Piatra Neamţ şi din Bacău, precum şi lăutarii din Berzunţi. Nici câtă apă o fi curs, în 'estimp, pe Tazlău, nu cunoaştem, dar nici câtă bere şi vin or fi curs în luncă, până când Sf. Ilie, pe seară, i-a alungat pe oameni pe la casele lor, cu o ploaie curată cum numai agricultorii ştiu cât este de bună. Dar ştim că a fost marfă destulă, pentru toţi. Oricum, toţi cred că am rămas deja cu gândul la ediţia a doua a acestei impresionante sărbători

INVITAŢIE LA TESCANI

Monumentul eroilor din cele doua Razboaie Mondiale

"Călătorule, când mergi pe şoseaua de la Bacău spre Moineşti, după ce treci de Floreşti potoleşte mersul, intră în Tescani şi vei auzi acordurile de vioară ale lui Enescu. Apoi, aruncă-ţi privirea în dreapta, pe deal, să vezi aleile cu plopi care străjuiesc întinsele livezi şi lanurile cu grâne.
Îndreaptă-ţi privirile spre stânga, spre apa Tazlăului, care în liniştea serii îţi va povesti că a înghiţit multe vaiete şi ofuri ale oamenilor şi le-au dus în Dunăre, ca ea să le poarte mai departe şi să le înece în Marea cea mare, iar pe localnici să-i lase mai curaţi, mai curajoşi, să poată înfrunta cu semeţie alte vitregii ale soartei.
Pe ,,Dealul cu Meri”, în mijlocul parcului format din arbori seculari, se află conacul familiei Rosetti, în care au păşit importante personaje ale istoriei şi culturii româneşti şi europene. Este locul în care George Enescu şi-a petrecut o mare parte din viaţă, unde a desăvârşit celebra creaţie muzicală Oedip, dedicată soţei sale, Maria Rosetti Tescanu.
Prin susurul plopilor, în adierea vântului de seară şi tânguirea undelor Tazlăului, umbrele nopţii se întrepătrund cu cele ale revoluţionarilor patruzecioptişti, ale unioniştilor ori ale luptătorilor pentru independenţă din 1877 (a căror amintire este evocată şi de monumentul din mijlocul satului).
Tescaniul este, însă, mult mai vast şi mai vechi decât conacul devenit, astăzi, muzeul ,,Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu”. Istoria sa începe la 1709, când Ştefaniţă Roset cumpără moşia de la care avea să se tragă numele unei întregi ramuri a familiei: Rosetti Tescanu. O familie de mari boieri, care a dat Moldovei dregători şi cărturari. Şi care a adus la Tescani pasiunea pentru cultură, transmisă şi amplificată din generaţie în generaţie.
Şcola din sat păstrează amintirea celor care au învăţat buchiile abecedarului şi a căror soartă i-au dus pe toate meridianele lumii.
Efervescenţa culturală a fost, de fapt, adevărata comoară a Tescanilor. Centrul de Cultură Tescani adăposteşte manifestări muzicale, tabere de creaţie, cursuri de vară cu participare internaţională, alte manifestări culturale.
Dacă ai călătorit prin Tescani, poţi fi sigur că ai avut parte de momente plăcute şi de neuitat.”

A N U N T

Sâmbătă, 16 iulie 2011, are loc prima ,,Întâlnire a Fiilor Satului” Tescani.
Este prilejul de a ne revedea rudele, foştii colegi de şcoală, de serviciu, prietenii, pe cei care au trăit şi lucrat în Tescani.
Dragi consăteni, vă aşteptăm să participaţi la acest eveniment, la care ne vom distra şi petrece clipe de neuitat.
În programul întâlnirii sunt prevăzute:
• Te Deum;
• vizitarea Centrului de Cultură ,,Dumitru şi Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu”;
• simpozionul ,,Tescani – Istorie şi Cultură”;
• discursuri ale primarului, personalităţilor şi invitaţilor
• înmanarea de distincţii;
• parada populară;
• vizitarea instituţiilor din sat;
• spectacol artistic în aer liber;
• întreceri sportive;
• petrecere câmpenească.

Vă aşteptăm cu mare drag, alături de noi,
Comitetul de organizare

Publicaţi postare

In acest an, pe 16 iulie, la Tescani se vor aduna fii satului.

Monumentul lui George Enescu, din  curtea conacului

          Am creat aceasta pagina, in primul rand, pentru a-i informa si pentru a tine legatura cu cei care sunt departe si nu apuca, astfel, sa vada ce se mai intampla prin sat; pentru ceilalti, fii ai satului si nu numai, aceasta pagina va fi locul unde pot sa cunoasca satul, ori sa-si aduca o contributie cu informatii, pentru care le-as ramane recunoscator.

Sunteti bineveniti, de oriunde ati citit aceste randuri.

•  

          Ideea de a se organiza prima Intalnire a fiilor satului Tescani imi apartine si, impreuna cu alti consateni iubitori ai satului, am luat hotararea sa trecem la treaba.

          Noi, ne facem bagajele, ne mutam la oras, in apartamete betonate, sau la capatul pamantului, pentru unj job mai bun si uitam, de multeori, ,,ulita copilariei”.

          Tescaniul, pentru mine, este o mandrie. Niciodata nu mi-a fost rusine sa spun ca sunt fiu de taran al acestui minunat sat.

Scoala noua

          Sunt multi care iubesc Tescaniul, la fel ca mine, dar ca Pia Radu Petculescu nu a fost nimeni. Citez din compunerea ,,Tescanii” premiata la concursul de literatura ,,Tinerimea romana” si publicata in revista scolara ,,Framantari”, nr. 2/1938 a Liceului ,,Ferdinand” din Bacau: ,,Cate locuri frumoase nu are tara noastra, asa ca satul meu natal, ca acest colt de rai, impreuna cu care formez un tot indisolubil si care nu ma va putea desprinde nici-o forta din lume...”

•  

          De mici crestem cu povesti, unii cu Alba ca Zapada, altii cu Scufita Rosie, altii cu povesti inventate de mama si bunici. Eu am crescut cu povestile tatalui meu, Neculai Marin. Nu m-as fi saturat niciodata de povestile despre Tescani si de cele intamplate de el in timpul razboiului. Ii sorbeam fiecare cuvant si gest. Nu intelegeam de ce este nevoie de un Ion Creanga, daca eu l-am avut pe el si amintirile din copilaria lui, care erau, uneori, atat de amuzante incat imi umpleau ochii de lacrimi.

• 
  

Magazinul mixt

           Oamenii se nasc, traiesc si, cand le vine timpul, trec in Eternitate. Satul ramane. Generetiile se succed, intr-o repetare continua. E dreptul lor sa stie istoria satului in care se formeaza si muncesc, in care isi cresc copiii si, apoi, mai devreme sau mai tarziu, isi dorm somnul vesniciei. Ciclurile vietii se repeta de sute de ani. Marturiile pe care le mostenim trebuie pastrate cu sfintenie si date mai departe. Intilnirea pe care o organizam isi propune sa transmita contemporanilor si generatiilor viitoate o mica mostenire.